Probleme si modalitati de abordare…..

De fiecare data cand am o problema cu care nu m-am mai confruntat, intru de obicei intr-o stare ridicata de anxietate care ma tine cateva zile. Dupa care exista doua variante: imi dau seama ca pot sa fac ceva si imi pun planul in aplicare sau din contra ca nu am ce face , imi zic asta e, si ignor problema indreptandu-mi energia catre alte activitati. Faza asta poate fi faza finala a problemei cu o singura exceptie: noi conditii apar care ma ajuta sa rezolv problema caz in care, evident, imi fac planul si trec la actiune.

Din experienta, partea cu anxietatile nu da nici un rezultat. Ar fi dragut sa o elimin. Ideea este ca nu pot produce solutii in conditii de stress si atunci e bine sa trec direct la faza cu directionarea energiei in alte activitati. Ma scutesc de dureri de stomac, de draci si de cuvinte urate adresate celor din jur.

Cel mai rau lucru care se poate intampla este sa nu rezolv problema, situatie in care deja ma aflu; daca iau in calcul faptul ca unele probleme se rezolva de la sine, am deja motivul pentru care trebuie sa uit momentan de problema (musai tre sa am o activitate in perioada de ignorare a problemei)…..

Eu personal nu mi-as dori sa am o viata lipsita de evenimente neplacute: nu as mai avea ce sa le povestesc nepotilor mei la batranete!

Am remarcat ca bucuria e cu atat mai mare cu cat pericolul a fost mai mare si a fost rezolvat; pe oricine intrebi in lumea asta o sa iti zica ca vrea sa fie fericit si atunci este nonsens sa vrem sa fim fericiti fara a infrunta probleme; si atunci data viitoare cand ne mai lovim de o problema sa ne amintim ca ea ne ofera mai multe sanse sa fim fericiti…..sau nu….

Si o melodie care incearca sa ilustreze ceea ce am scrijelit eu mai sus…..

http://www.youtube.com/watch?v=mACqcZZwG0k&feature=fvst

Ps: acest “sau nu” il pun pentru ca sunt convinsa ca nu detin adevarul absolut (sau cum ar spune unii adevarul este “relativ”) J))))))))).

Comments

Gratitudinea

Cand eram mica ma duceam foarte des la biserica. Si cand am inceput sa analizez logica religiei si veridicitatea povestilor ei, am decis ca religia este o inventie, si ca este apanajul celor slabi, cei care nu se pot baza doar pe ei in rezolvarea problemelor. Si asa a inceput era “ratiunii” in viata mea. A fost perioda in care credeam ca religia a fost folosita ca un instrument pentru manipularea maselor. Si poate ca unii chiar s-au folosit de religie si de puterea ei pentru a-si atinge scopurile. Dar acum religia are pentru mine din nou acelasi sens pe care l-a avut in copilarie. Nu ma mai intereseaza daca povestile sunt sau nu adevarate. Ma intereseaza frumusetea mesajelor si interpretarea lor in viata noastra curenta. Poate ca aici au gresit unii preoti care nu si-au actualizat povestile lor pentru a se incadra si a da sens problemelor reale pe care oamenii le au. Si pentu ca stiu ca sunteti multi care sustineti ca ratiunea primeaza religiei, am sa va intind nervii la maxim

De ce mi-e mie frica?

Mi-e frica de: - apa pentru ca nu stiu sa innot bine - inaltime pentru ca se pare nici sa zbor nu stiu prea bine - oameni straini pentru ca nu stiu ce parere vor avea despre mine si nu stiu cum vor reactiona in diferite situatii si nu vreau sa fiu respinsa - oameni cunoscuti pentru ca unii dintre ei nu si-au exprimat ce parere au despre mine si nu stiu cum vor reactiona in diferite situatii si nu vreau sa fiu respinsa - boala pentru ca ma face dependenta de ceilalti Dar "de ce ti-e frica nu scapi" spune un proverb. Hmmm, adica cum? Daca eu nu vreau, nu ma duc sa innot, nu intru in apa, nu ma duc in locurile inalte, nu vorbesc cu oameni straini, nu vorbesc cu oameni cunoscuti.......stai putin.......cum adica "nu vorbesc cu oameni cunoscuti"? pai si ce mai ramane din capacitatea mea de fiinta umana? rezulta ca chiar nu am de ales, chiar trebuie sa fac toate acele lucruri de care mi-e frica......imi pare rau sau imi pare bine?

Ce este intuitia?

Pentru multi dintre noi intuitia este opusul ratiunii, este ca si cum atunci cand ai de facut o alegere fie mergi pe calea logica si evidenta fie asculti acest “presentiment”, iti urmezi intuitia! Este acea voce care iti spune sa risti, sa mergi pe acolo, sa ai incredere! Unii o numesc “al saselea simt”. Cateva definitii din DEX: “forma de cunoastere imediata a adevarului pe baza experientelor si a cunostintelor achizitionate anterior, fara rationemente logice preliminare”; “sentiment inconstient de prezicere a celor ce urmeaza sa se intample; instinct”; “capacitatea constiintei de a descoperi pe cale rationala (in mod spontan), esenta, sensul unei probleme, al unui obiect”. In ultima definitie, ni se spune ca ar fi ceva rational, doar ca e “spontan” si nu avem timp sa constientizam. Deci intuitia este de fapt ceva mai mult decat ratiune. Intuitia incorporeaza toata istoria noastra (si as spune eu nu numai a noastra personala, cat si cea a stramosilor nostri) la care

Calatoria catre sine

Search This Blog